Sindromul Down este o afecţiune genetică autozomal dominantă, moştenită în doar 6% din cazuri, cel mai frecvent rezultat al unei mutaţii spontane. A fost descrisă în 1866 de medicul britanic Langdon Down. O prezentare a acestei maladii, în contextul medicinii moderne, semnează dl prof. dr. Ştefan Milea, cu ocazia Zilei Mondiale a Trisomiei 21 (21/03/2011). (...)

 

    În perioada 30 martie – 1 aprilie 2011, la Bucureşti, se va desfăşura cea de-a şasea ediţie a Simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“, reuniune organizată sub auspiciile Academiei Române de Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“, în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni şi cu Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“. Partener media al acestei importante manifestări ştiinţifice, „Viaţa medicală“ vă prezintă mai multe detalii în cadrul unui interviu cu dl prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte al Simpozionului şi directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din Institutul Clinic Fundeni, realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

   Cardiologia intervenţională, un sport extrem în România e titlul-concluzie al interviului realizat de Ioana Dăian cu dr. Dan Deleanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie şi şeful Departamentului Cateterism cardiac, angioplastie şi Cardiologie intervenţională din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, publicat în nr. 10/2010 al revistei MEDIC.RO. De ce? Aflăm că „nu avem suficiente catetere, stenturi (…) ele sunt finanţate destul de prost de CNAS (…).

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În medicină (şi în special în domeniul chirurgical) suntem, tot mai mult, obligaţi să lucrăm (evaluăm, tratăm, operăm) sub presiune, cu familia la uşa salonului, cabinetului (sau blocului operator, ori chiar la intrarea din incinta blocului operator). De multe ori, holurile spitalelor, clinicii sunt blocate de familii sau apropiaţi ai pacienţilor, care întreabă din mers personalul medico-sanitar, cer amănunte despre pacient, iar la vizită aceştia stau proptiţi de tocul uşii salonului, aşteptând noutăţi. Serviciile de pază sunt depăşite şi de aici până la a lucra sub presiune crescândă e doar un pas. (...)

   Cabinetele de Medicină dentară se înfiinţează şi se organizează conform OG nr. 124/1998 şi normelor de aplicare ale acesteia. Pentru a putea funcţiona au nevoie de autorizaţie sanitară de funcţionare, aceasta obţinându-se în urma avizului dat de CMDJ local. Autorizaţia sanitară de funcţionare a cabinetelor de Medicină dentară se eliberează de către autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza declaraţiei pe propria răspundere a

reprezentantului legal al cabinetului şi se avizează anual. (...)

 

   Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România a adoptat, la sfârşitul anului trecut, o decizie privind emiterea avizelor pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie. În primul articol al acestei decizii se stipulează că avizul pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie în alte localităţi decât cea unde funcţionează sediul principal al acestuia se emite de către colegiile teritoriale dacă solicitantul face dovada că poate asigura, personal sau prin angajaţii proprii, un program de minimum 35 de ore pe săptămână la punctul de lucru şi este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii. (...)

 

   „Reforma sistemului de sănătate începută în România în urmă cu 20 de ani a schimbat paradigma de organizare, înlocuind modelul «serviciului naţional de sănătate» cu cel al «sistemului de asigurări sociale de sănătate», niciodată însă în practică până la capăt…“, este una dintre premisele analizei lucide realizate de dl dr. Traian Ionescu, pe tema activităţilor de sănătate publică şi medicină comunitară, piloni de bază ai medicinii preventive. (...)

   Aportul diagnostic al explorărilor scintigrafice şi al imagisticii de fuziune anatomo-metabolică în oncologie, cardiologie nucleară, terapie radionuclidică – iată câteva din temele celui de-al treilea Congres Naţional de Medicină Nucleară cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Medicină Nucleară. O relatare de la acest eveniment, precum şi concluziile, formulate, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, de dl prof. dr. Ioan Codorean, preşedintele Comitetului de organizare, într-un grupaj realizat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

    Palatul Cercului Militar Naţional Bucureşti va fi, între 17 şi 19 noiembrie a.c., gazda celui de-al 3-lea Congres Naţional de Medicină Nucleară cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Medicină Nucleară (SRMN), UMF „Carol Davila“ şi Clinica de Radiologie, imagistică medicală şi medicină nucleară – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Bucureşti. Dl prof. dr. Ioan Codorean, preşedintele SRMN şi al Comitetului de organizare, a oferit câteva informaţii în exclusivitate cititorilor săptămânalului „Viaţa medicală“, partener media al reuniunii. (...)

 

   Între 11 şi 13 noiembrie a.c., la Institutul Naţional de Statistică din Bucureşti, va avea loc Simpozionul de Tehnologii Avansate în Medicină (STAM) 2010. Vor fi abordate în dezbateri subiecte legate de progresele tehnologice spectaculoase dobândite în acest domeniu. Sunt aşteptaţi să participe, alături de specialiştii români, colegii lor din alte ţări (Grecia, Bulgaria, Italia şi Cipru). Prefaţăm desfăşurarea acestei apropiate reuniuni ştiinţifice cu declaraţia de mai jos, oferită ziarului nostru de dl prof. dr. Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni, preşedintele Simpozionului. (...)

 

   Conferinţa Internaţională cu tema „Transparenţă în medicină“, organizată de Colegiul Medicilor din România la 26 octombrie a.c., a reunit personalităţi precum dl dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale, dna Marie Claire Pickaert, directorul general adjunct al EFPIA, dl Jose Zamariego, Farmaindustria Spania.

   Dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a declarat, în deschiderea Conferinţei, că prevenirea şi supravegherea conflictelor de interese şi impunerea conceptului de transparenţă nu pot fi lăsate pe seama unor organisme administrative, căci trebuie să pornească din interiorul profesiei medicale ca o expresie a autonormării şi autoguvernării acesteia. (...)